Basilica San Vitale
Basilica San Vitale - una dintre cele mai vechi biserici din Emilia-Romagna care a ajuns până în zilele noastre din perioada bizantină. Construcția bazilicii a început în 525 și s-a încheiat în 547. În acea perioadă, Ravenna se afla sub stăpânirea Bizanțului, astfel încât lăcașul a ieșit foarte asemănător cu bisericile din Constantinopol: cu formă octogonală și cu o cupolă rotundă. În interiorul templului puteți vedea portrete bizantine unice ale împăratului Iustinian și ale soției sale, împărăteasa Teodora. Mozaicurile create în timpul vieții lor au o valoare artistică uriașă și sunt protejate de UNESCO. Copiile acestor lucrări pot fi găsite în multe muzee din întreaga lume, inclusiv în Muzeul de Stat al Artelor Frumoase numit după A. S. Pușkin din Moscova.
Mausoleul Galla Placidia
Galla Placidia a fost fiica împăratului Teodosie cel Mare. Chiar în timpul vieții, și-a construit un mausoleu, însă nu a fost niciodată înmormântată acolo. Foarte modest la exterior, mausoleul Gallei Placidia este, în interior, o adevărată comoară. Toți pereții și bolțile sunt acoperite cu un mozaic bizantin, păstrat într-o stare excelentă - cel mai vechi din Ravenna. În centrul cupolei este amplasată o cruce latină, încadrată de opt sute de stele aurii. Pe pereți apar reprezentări ale Sfântului Laurențiu în veșminte albe ca zăpada și ale lui Hristos înfățișat ca Păstorul cel Bun. A rămâne în încăpere mai mult de cinci minute nu este permis, așa că trebuie să tot mergi înainte și înapoi ca să vezi totul așa cum se cuvine.
Mormântul lui Dante
În anul 1302, marele poet italian Dante Alighieri a fost alungat din Florența natală, împreună cu familia sa, din motive politice. După îndelungate pribegii, Dante a găsit, în cele din urmă, adăpost la Ravenna, la curtea conducătorului orașului Guido da Polenta. Aici a scris Dante „Paradiso” - partea finală a „Divinei Comedii” sale. În 1321, Dante a murit de malarie pe drumul de la Veneția, unde a mers ca ambasador al Ravennei. El a fost înmormântat în biserica Sfântul Francisc. Dar, la cinci secole distanță, rămășițele pământești ale poetului au fost mutate într-un nou mormânt de marmură, unde se odihnește și astăzi.
Capela Arhiepiscopală
Inclusă în numărul celor opt monumente aflate sub protecția UNESCO din Ravenna, această capelă a fost de mult timp „capela de acasă” a arhiepiscopului local. A fost construită pe vremea domniei lui Teodoric cel Mare. Acesta, cucerind Ravenna și făcând-o capitala vastei sale formațiuni statale, s-a îngrijit ca orașul să aibă un aspect corespunzător. Pe lângă fresce, în capelă se păstrează o cruce argintie arhierescă, împodobită cu medalioane. Unele dintre medalioane au fost realizate la începutul secolului al VI-lea - exact în perioada în care a fost ridicată însăși capela. Capela a fost construită în formă de cruce: pe tavan și deasupra intrării se află mozaicuri bine conservate, care, de fapt, sunt motivul pentru care i se acordă atât de multă atenție. Clădirea a fost restaurată la începutul secolului al XX-lea și a supraviețuit bombardamentelor.
Baptisteriul ortodox
Baptisteriul a fost numit astfel pentru a-l deosebi de un alt baptisteriu ravennat - cel arian. Prin „ortodocși” aici se înțelege nu ortodocșii bizantini, ci adepții credinței creștine „cele adevărate”, în opoziție cu erezia ariană. Clădirea baptisteriului a fost ridicată încă în secolul al V-lea și este renumită pentru mozaicurile sale. Pe pereți apar reprezentări ale unor figuri de profeți, iar în cupolă - scena Botezului Domnului și figuri mozaicate ale celor doisprezece apostoli în mărime naturală. Pe lângă sticla smălțuită obișnuită, în mozaicul baptisteriului au fost folosite pietre prețioase.
Mausoleul lui Teodoric cel Mare
Monumentele lor funerare la Ravenna au fost construite nu numai de către bizantinii „luminați”, ci și de așa-numiții „barbari” - ostrogoții. Cea mai cunoscută dintre ele, Mausoleul lui Teodoric cel Mare, se află nu departe de centrul Ravennei, alături de cimitirul ostrogot. Mausoleul în două etaje, construit din calcar istrian alb pentru regele ostrogoților Teodoric, poreclit cel Mare, are forma unei rotonde. La primul nivel este amplasată capela pentru slujbele funerare, iar la al doilea - sarcofagele propriu-zise cu rămășițele membrilor familiei regale. Deasupra se înalță o cupolă masivă, sculptată dintr-un bloc de piatră monolit, de 300 de tone. După eliberarea Ravennei de „barbari”, rămășițele lui Teodoric au fost scoase din mausoleu într-o direcție necunoscută. De atunci, sarcofagul de porfir al regelui ostrogot stă gol.